Planul de dezvoltare instituțională al școlii pentru perioada 2022–2026

Planul de dezvoltare instituțională (PDI) este documentul care arată încotro merge școala noastră în următorii ani: ce ne propunem, de ce, cu ce resurse și cum vom ști dacă am reușit. Îl publicăm integral pentru că deciziile care privesc educația copiilor din Tecuci trebuie să fie cunoscute de părinți, de elevi și de comunitate, nu doar de conducerea școlii.

Planul acoperă perioada 2022–2026 și a fost dezbătut și avizat în Consiliul Profesoral din 7 octombrie 2025, apoi aprobat în Consiliul de Administrație din 8 octombrie 2025, sub numărul de înregistrare 526.

De ce are școala nevoie de un plan de dezvoltare

Îmbunătățirea continuă este obligația fiecărei unități de învățământ și o dovadă minimă de respect față de contribuabili și față de beneficiarii educației: elevii, în mod direct, și părinții, angajatorii și comunitatea locală, în mod indirect. Dacă ceva nu merge cum trebuie în școală, acel lucru trebuie remediat — iar remedierea începe cu proiectarea.

În esență, orice proiect este un drum de la o stare actuală, nesatisfăcătoare, la o stare mai bună. Planul de dezvoltare instituțională face acest drum explicit și verificabil. El:

• asigură o viziune coerentă asupra celor patru domenii ale managementului școlar — curriculum, resurse umane, resurse materiale și financiare, relații comunitare;
• oferă întregului colectiv posibilitatea de a participa la schimbare, nu doar de a o suporta;
• păstrează coerența strategiei pe termen lung, dincolo de deciziile de la o lună la alta;
• susține dezvoltarea personală și profesională a cadrelor didactice;
• întărește parteneriatele din interiorul și din afara școlii, implicând familia, comunitatea și instituțiile.

Stabilirea scopurilor a pornit de la identificarea punctelor tari — capitalul nostru de referință — și a oportunităților oferite de cadrul legislativ și de comunitate. Analiza SWOT a permis o evaluare echilibrată și exigentă a resurselor, ținând cont de impactul factorilor socio-economici asupra activității școlii.

Cadrul legal

Planul a fost elaborat în conformitate cu următoarele acte normative:

• Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, și metodologiile emise prin ordin al ministrului educației în aplicarea ei;
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată prin Legea nr. 87/2006;
• Hotărârea nr. 994/2020 privind standardele de autorizare, de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar;
• Hotărârea nr. 993/2020 privind Metodologia de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice;
• Ordinul nr. 600/2018 privind Codul controlului intern managerial al entităților publice;
• Ordinul nr. 4183/2022 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar;
• Ordinul nr. 6106/2020 privind Regulamentul de inspecție a unităților de învățământ preuniversitar;
• Ordinul nr. 5561/2011 privind formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar;
• Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, și contractul colectiv de muncă la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar;
• Hotărârea nr. 1251/2005 și Hotărârea nr. 1217/2006, privind elevii cu cerințe educative speciale și incluziunea socială;
• ghidurile ARACIP pentru aplicarea unitară a standardelor de evaluare, precum și Regulamentul intern al școlii.

Politicile educaționale ale școlii urmăresc punerea în aplicare a celor douăsprezece deziderate ale Programului Național „România educată”, pentru orizontul anului 2030.

Unde ne aflăm: diagnoza mediului intern

Date de identificare

Școala Gimnazială „Ion Petrovici” Tecuci funcționează pe strada Unirii nr. 6, cu învățământ de zi, în limba română, pe trei niveluri: preșcolar, primar și gimnazial. Are contabilitate proprie și personalitate juridică. Din anul școlar 2015–2016 are ca structură Grădinița nr. 6 Tecuci, iar din 2021–2022, Școala Gimnazială „Gheorghe Petrașcu” Tecuci.

Un scurt istoric

Școala a fost fondată în 1842, ca „Școala de Băieți”, din ordinul Epitropiei Învățăturilor Publice din Iași, în urma unei petiții adresate domnitorului Mihail Sturdza în noiembrie 1841 de 27 de locuitori ai Târgului Tecucilor. A funcționat în casele comisului Teodor Bosie și avea 25 de elevi. Din 1853, prin unirea cu fosta școală catihetică, a devenit o instituție deschisă fiilor tuturor locuitorilor din târg și din ținut.

În 1906, sub conducerea lui Scarlat Popovici, școala obținea Medalia de aur la expoziția generală, pentru obiectele de lucru manual realizate de elevi. Ulterior a primit numărul 4, iar în 1990 și numele filosofului Ion Petrovici. Între 2005 și 2010 a purtat titulatura de Școală de arte și meserii, a intrat într-un program de reconstrucție și, în 2007, s-a mutat în localul actual. Din 2010 este din nou Școala Gimnazială „Ion Petrovici”.

Tot din 2005 se desfășoară programul „A doua șansă”, care oferă posibilitatea integrării în societate a persoanelor de până la 55 de ani care nu au terminat școala generală.

Printre personalitățile care au frecventat școala se numără poetul Theodor Șerbănescu, diplomatul și istoricul Nicolae Petrașcu, pictorul Gheorghe Petrașcu, actorul Constantin Radovici, economistul Mihail Manoilescu, scriitorul Alexandru Lascarov-Moldoveanu, geologul Miltiade Filipescu, prozatorul Ion Dongorozi, istoricul Mihai Berza și esteticianul Dan Mihăilescu.

Elevii și clasele în anul școlar 2025–2026

Cu tot cu structuri, unitatea școlarizează 511 copii și elevi:

Evoluția efectivelor din anii anteriori arată o fluctuație pe care planul o ia în calcul: 147 de elevi și preșcolari în 2020–2021, 347 în 2021–2022 și 378 în 2022–2023, urmate de o tendință de scădere a populației școlare, în linie cu situația demografică națională.

Personalul școlii

Procesul instructiv-educativ este asigurat de o echipă de 41 de cadre didactice, dintre care 30 titulari, 8 suplinitori calificați, 1 suplinitor necalificat și 2 cadre didactice asociate sau pensionare. După gradul didactic: 14 cu gradul I, 7 cu gradul II, 12 cu definitivat și 8 fără grad. Predominanța personalului titular asigură stabilitate și continuitate — un punct tare pe care planul se sprijină explicit.

La acestea se adaugă personalul didactic auxiliar (secretariat, administrator financiar, bibliotecar) și personalul nedidactic — îngrijitori și muncitori de întreținere.

Baza materială

Școala dispune de 18 săli de clasă și de: cabinet și laborator de informatică, două cabinete cu infrastructură pentru fizică, laborator de fizică, sală și teren de sport, sală profesorală, cabinet al directorului, birou de secretariat, birou de contabilitate, cabinet medical, arhivă, bibliotecă și grupuri sanitare. Fondul bibliotecii a crescut de la 9.659 de volume la 15.850.

Fiecare sală de clasă are calculator, videoproiector și imprimantă. Există aparatură pentru fizică, chimie și biologie, material didactic pe discipline și rețea de internet wireless. Clădirea este reabilitată — izolare termică, săli de clasă și grupuri sanitare modernizate — și dispune de alimentare cu apă, încălzire centrală pe gaz metan și sistem de supraveghere video.

Resursele financiare

Activitatea școlii este finanțată din patru surse:

• bugetul de stat — finanțarea de bază, conform standardelor naționale;
• bugetul local — finanțarea complementară: investiții, reparații capitale și consolidări, burse, naveta cadrelor didactice, examinări medicale periodice, concursuri școlare și activități educative, securitate și sănătate în muncă, situații de urgență, participare la proiecte europene;
• venituri proprii;
• fonduri din proiecte — Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS).

Ce ne susține și ce trebuie corectat: analiza SWOT

Analiza a fost făcută pe cele patru domenii ale managementului școlar. Redăm mai jos concluziile care au determinat direct țintele strategice.

Curriculum

Puncte tari: competență în selectarea metodelor activ-participative, îmbinarea evaluării tradiționale cu cea alternativă, integrarea TIC în lecții, implicarea în activități școlare și extrașcolare variate, respectarea planurilor-cadru, existența unui responsabil de mediu și derularea programelor „Școala altfel” și „Săptămâna verde”.

Puncte slabe: dificultăți în selectarea unor resurse digitale de calitate, adaptarea insuficientă a curriculumului la categorii speciale de elevi, frecvența redusă a sarcinilor care stimulează gândirea critică și creativitatea, interes scăzut al elevilor pentru performanță, număr mare de absențe nemotivate la unii elevi, implicarea slabă a unor cadre didactice în olimpiade, concursuri și proiecte europene.

Resurse umane

Puncte tari: interes pentru obținerea gradelor didactice, stabilitate dată de personalul titular, relații interpersonale care creează un climat stimulativ, echipă managerială preocupată de calitatea procesului didactic, existența profesorului psihopedagog, participare bună la cursurile CCD.

Puncte slabe: rezistență la digitalizare și lipsa competențelor digitale la unele cadre didactice, pregătire insuficientă pentru lucrul cu elevii cu CES integrați, norme dispersate în mai multe școli care slăbesc atașamentul față de unitate, absenteism, bariere de comunicare profesor–elev și profesor–părinte, cazuri de bullying și de violență școlară.

Resurse materiale și financiare

Puncte tari: bază materială bună, cu mobilier modern și laboratoare, utilizarea eficientă și legală a resurselor financiare, siguranța fizică a elevilor și a bunurilor, încadrarea în normele igienico-sanitare, bază sportivă bună, burse sociale și de merit, rechizite, Programul pentru școli al României.

Puncte slabe: deteriorarea mobilierului în unele spații și a grupurilor sanitare din cauza supraaglomerării în pauze, număr insuficient de calculatoare raportat la numărul elevilor, lipsa fondurilor pentru recompensarea performanței, implicarea slabă a elevilor în păstrarea bazei materiale.

Relații comunitare

Puncte tari: colaborare cu autoritățile locale, Inspectoratul Școlar, Primăria și Poliția, diversitatea activităților extrașcolare, rezultate bune la concursurile artistice și sportive la fazele județene și naționale, un Consiliu școlar al elevilor activ, parteneriate cu Biserica, Casa de Cultură, Biblioteca Municipală, Teach for Romania și Asociația de Valori în Educație.

Puncte slabe: număr insuficient de parteneriate cu agenți economici, lipsa sprijinului specializat pentru elevii cu nevoi speciale, număr redus de activități educative la nivelul claselor, implicare slabă a unor părinți în viața școlii.

Contextul din afara școlii: analiza PESTE

Performanța unei instituții de învățământ este influențată de factori pe care nu îi controlează. Planul îi analizează pe cinci paliere.

• Politic: descentralizare și autonomie a sistemului, deplasarea interesului managerial de la control către autoevaluare și consiliere, programe naționale de sprijin — „Euro 200”, tichete sociale, suport alimentar —, politici integratoare pentru elevii cu CES, PNRAS pentru unitățile cu risc ridicat de abandon și Strategia Națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023–2030.
• Economic: aproximativ 90% dintre absolvenți continuă la licee teoretice, tehnologice sau școli profesionale din apropiere. Mulți elevi provin din familii cu situație materială modestă, ceea ce afectează interesul față de școală. Implicarea financiară a firmelor private în susținerea unității rămâne redusă.
• Social: creșterea numărului familiilor monoparentale, plecarea părinților la muncă în străinătate, copii lăsați în grija bunicilor sau a rudelor, scădere continuă a populației școlare. Majoritatea familiilor consideră educația un mijloc de promovare socială, iar în comunitate nu există cazuri deosebite de delincvență.
• Tehnologic: zona beneficiază de conexiune la internet, cablu TV și telefonie de la mai mulți furnizori, ceea ce face accesul la informație și la formarea la distanță ușor de realizat. În oraș există redacții de ziare și posturi TV și radio locale care prezintă constant realitățile școlare.
• Ecologic: educația pentru mediu devine o componentă fundamentală. Școala promovează un stil de viață sustenabil prin „Săptămâna verde”, printr-un plan de mentenanță sustenabilă, prin parteneriate cu ONG-uri de mediu și prin folosirea zonelor verzi din jurul unității ca infrastructură educațională.

Viziunea, misiunea și valorile școlii

Consideră elevul o făclie pe care să o aprinzi, astfel încât mai târziu să lumineze cu o lumină proprie. (Plutarh)

Viziunea

Asigurarea unui mediu dinamic de învățare, având ca suport o cultură școlară solidă, cu o comunitate profesională care identifică și acționează, prin autoevaluare și evaluare, asupra progresului vizibil al elevilor — reperul cel mai înalt al impactului asupra calității organizației.

Formulată pe scurt, după revizuire: fiecare absolvent al școlii noastre va fi pregătit astfel încât să contribuie cu succes la un viitor mai bun pentru el și pentru noi toți.

Misiunea

În această școală, elevii învață să reușească într-o lume în schimbare.

După revizuire: împreună — elevi, profesori, părinți, autorități locale — construim o comunitate educațională puternică și performantă, capabilă să ofere un mediu de învățare sigur, incluziv și predictibil, care să asigure un progres socio-emoțional, cognitiv și comportamental real și măsurabil pentru fiecare copil al școlii noastre.

Deviza școlii: comunitate profesională – implicare – seriozitate.

Valorile

Coerența și performanța comunității noastre educaționale se sprijină pe valori în care ne regăsim cu toții — elevi, profesori, părinți, autorități locale și parteneri:

• Integritatea — ne respectăm angajamentele, spunem adevărul, respectăm proprietatea materială și intelectuală.
• Transparența — acționăm după principii și criterii clare, asumate colectiv; comunicăm deciziile noastre și criteriile care au stat la baza lor; ne informăm și ne consultăm în legătură cu deciziile care ne afectează pe toți.
• Colaborarea — construim împreună soluții, valorizăm contribuția celorlalți, ne asumăm roluri și responsabilități; cel mai inteligent dintre noi este grupul.
• Inițiativa — identificăm problemele comunității noastre, căutăm activ soluții și acționăm responsabil; stă în puterea noastră să schimbăm în bine școala și comunitatea.
• Responsabilitatea — suntem atenți la nevoile celor din jur și la impactul acțiunilor noastre asupra oamenilor și a mediului, respectăm drepturile celorlalți și ne onorăm promisiunile.

Cele șase ținte strategice pentru 2022–2026

Pornind de la misiune, de la viziune și de la rezultatele autoevaluării, școala și-a asumat șase ținte. Fiecare are un indicator numeric, ca îndeplinirea ei să poată fi verificată, nu doar declarată.

1. Prevenirea abandonului școlar

Ținta: reducerea cu 2,5% pe an a numărului de absențe și scăderea ratei abandonului școlar cu 1% până la finalul fiecărui an școlar, față de anul precedent.

De ce: la nivelul unității există un număr mare de elevi provenind din familii defavorizate, ceea ce determină o rată relativ ridicată a absenteismului. Absenteismul este un semnal tardiv al unor probleme mai adânci — o conduită care reflectă lipsa de interes, de motivație și de încredere în educația școlară. Pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii, unitatea combină măsuri de prevenire, de intervenție și de compensare.

2. Îmbunătățirea stării de bine a elevilor

Ținta: diversificarea ofertei de activități curriculare și extracurriculare, pentru reducerea cu cel puțin 75% a numărului cazurilor raportate de bullying și de violență între elevi, în anul școlar următor.

De ce: starea de bine la școală este esențială pentru dezvoltarea unei atitudini favorabile învățării pe tot parcursul vieții. Un adult cu amintiri negative despre școală, despre colegi și despre profesori nu va fi favorabil învățării. În școală au avut loc, de-a lungul timpului, cazuri de bullying și de violență, iar unitatea are obligația să prevină și să combată comportamentul abuziv repetat, care duce la prejudicierea fizică sau psihică a victimei.

Pentru această țintă, școala a elaborat o strategie dedicată de reducere a fenomenului de bullying, întemeiată pe Ordinul nr. 6235/2023 privind managementul cazurilor de violență, pe Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și pe Ordinul nr. 5726/2024. Strategia prevede un plan anual de activități educative anti-bullying, realizate cu implicarea directă a elevilor, și un grup de acțiune antibullying la nivelul unității.

3. Îmbunătățirea participării la educație

Ținta: dezvoltarea și promovarea unei educații incluzive și creșterea ratei de atragere și de integrare în comunitatea școlară a tuturor categoriilor de copii vulnerabili.

De ce: în școală există mai multe categorii de copii aparținând grupurilor vulnerabile: din familii sărace sau cu nivel scăzut de educație, cu dizabilități, cu tulburări din spectrul autist, cu tulburări specifice de învățare, orfani, în plasament familial, cu părinți plecați în străinătate ori aflați în grija bunicilor sau a rudelor.

4. Un management instituțional eficient și transparent

Ținta: implicarea a cel puțin 50% din totalul cadrelor didactice în procesul de luare a deciziilor și implicarea întregului personal, împreună cu beneficiarii educației, în asigurarea calității.

De ce: calitatea actului educațional depinde de pregătirea cadrelor didactice, de comunicarea profesor–elev, de utilizarea metodelor și mijloacelor interactive, de atingerea standardelor naționale și de calitatea prognozei și a diagnozei activităților propuse. Deciziile luate prin consultare sunt deciziile care se aplică.

5. Atitudini și comportamente interculturale

Ținta: creșterea anuală cu 25% a numărului de activități extracurriculare, de proiecte și de parteneriate locale, naționale și internaționale.

De ce: experiența ultimilor ani a arătat că, la activitățile de acest fel, elevii și cadrele didactice participă cu entuziasm, se implică în organizare și vin ei înșiși cu propuneri. Prin astfel de activități se valorizează diversitatea culturală și se pun în valoare atitudini și comportamente pozitive.

6. Educație pentru climă și sustenabilitate

Ținta: implicarea școlii în educația privind schimbările climatice și mediul și creșterea gradului de sustenabilitate a unității, prin reducerea amprentei de dioxid de carbon cu 50%.

De ce: educația privind schimbările climatice promovează un stil de viață sustenabil prin dezvoltarea de competențe eco-sociale. Scopul este creșterea gradului de conștientizare asupra problemelor de mediu, elevii putând fi atât purtători de mesaj spre familiile și comunitățile lor, cât și parte direct implicată în acțiunile de stopare a degradării mediului.

Cum ajungem acolo: cele patru direcții de acțiune

Fiecare țintă se realizează prin patru tipuri de opțiuni strategice. Mai jos sunt măsurile concrete, grupate pe direcții.

Opțiunea curriculară

• înzestrarea elevului cu un ansamblu structurat de competențe funcționale, necesare integrării ulterioare în viața socială și profesională;
• facilitarea accesului la servicii de consiliere și de dezvoltare personală, pentru identificarea factorilor care duc la absenteism și la abandon;
• diversificarea ofertei școlare prin activități curriculare și extracurriculare, adaptate particularităților individuale ale elevilor;
• cunoașterea atitudinii fiecărui elev față de învățare, școală, profesori și colegi, și a factorilor care o influențează;
• activități interculturale și de educație civică, de prevenire și combatere a violenței și a hărțuirii;
• crearea claselor eterogene la început de ciclu, incluzând elevi din grupuri dezavantajate și elevi cu cerințe educaționale speciale;
• încurajarea participării părinților și elevilor la stabilirea curriculumului la decizia școlii;
• înființarea de cercuri tematice pe teme de interculturalitate și de cluburi dedicate schimbărilor climatice;
• dezvoltarea capacității elevilor de a reflecta și de a acționa pentru protejarea mediului și utilizarea sustenabilă a resurselor.

Opțiunea privind resursele umane

• sensibilizarea și implicarea cadrelor didactice pentru eficientizarea învățării, prin studiu, analiză și formare continuă;
• activități de formare profesională țintite, atunci când absenteismul este selectiv, la anumite discipline;
• lecții deschise, lectorate cu părinții și „școala părinților”, pentru responsabilizarea familiei în prevenirea absenteismului;
• programe de educație parentală privind cunoașterea copiilor, relația cu ei și combaterea bullyingului;
• responsabilizarea cadrelor didactice pentru intervenția imediată în cazurile de bullying semnalate;
• formarea inițială și continuă în domeniul educației incluzive și asigurarea asistenței psihopedagogice prin colaborarea cu CJRAE;
• identificarea nevoilor reale de pregătire și stimularea participării la programe de formare continuă;
• stimularea prin distincții și premii a cadrelor didactice implicate în proiecte interculturale și recompensarea elevilor cu rezultate deosebite;
• formarea și responsabilizarea personalului administrativ pentru adoptarea unei culturi a sustenabilității.

Opțiunea privind resursele materiale și financiare

• stimularea elevilor prin acordarea de burse și de alte stimulente;
• utilizarea materialelor didactice moderne, pentru ca lecțiile să devină mai atractive;
• atragerea de sponsorizări și donații și accesarea de fonduri europene;
• asigurarea condițiilor materiale pentru asistență psihopedagogică accesibilă tuturor copiilor din grupurile vulnerabile;
• completarea achiziționării mijloacelor audiovizuale moderne, în contextul digitalizării;
• utilizarea mediului exterior clădirii ca un context integrat pentru învățare;
• reducerea amprentei de carbon prin reabilitare termică, iluminat cu consum redus, materiale sustenabile, extinderea suprafeței verzi, monitorizarea consumului de apă și energie și reducerea deșeurilor;
• accesarea de granturi și fonduri nerambursabile pentru educație și pentru infrastructura școlară.

Opțiunea privind relațiile cu comunitatea

• realizarea de parteneriate locale care cresc încrederea în școală;
• conștientizarea comunității asupra rolului școlii în formarea viitorilor cetățeni și în menținerea în sistem a elevilor cu risc de abandon;
• găzduirea de evenimente comunitare și programe de sensibilizare privind violența și bullyingul școlar;
• promovarea educației incluzive în comunitate și stabilirea de parteneriate naționale și internaționale;
• implicarea instituțiilor cu interes educațional în antrenarea cadrelor didactice și a elevilor;
• participarea școlii la evenimente de promovare a interculturalității;
• parteneriate cu familiile, cu Primăria și cu ONG-uri de mediu pentru proiecte comune și pentru susținerea reabilitării unității.

Consultare, monitorizare și evaluare

Planul este expresia unei decizii colective. La elaborarea lui au fost consultate cadrele didactice, pentru stabilirea priorităților strategice, și reprezentanții părinților, pentru a determina așteptările acestora și modul în care au fost atinse până acum; au fost reținute aspectele pe care părinții doresc să le vadă îmbunătățite. Au fost folosite, de asemenea, documentele unității și PDI-ul anterior.

Monitorizarea și evaluarea sunt asigurate de director, directorul adjunct, Consiliul de Administrație, Consiliul Profesoral, CEAC, Comisia pentru Curriculum și echipa de elaborare a PDI, prin întâlniri de lucru, activități de control intern, rapoarte anuale prezentate în Consiliul Profesoral și în Consiliul de Administrație și revizuire periodică.

Activitățile de monitorizare urmăresc:

1. întocmirea setului de date care sprijină urmărirea țintelor, etapă cu etapă, colectate în baza de date a școlii;
2. analiza informațiilor privind atingerea țintelor;
3. evaluarea progresului — gradul de avansare față de obiectivele și termenele propuse;
4. costurile — concordanța dintre ceea ce s-a planificat și ceea ce s-a obținut;
5. calitatea — nivelul atingerii cerințelor din standardele de calitate.

Instrumentele folosite sunt observațiile, discuțiile cu elevii și cu părinții, asistențele la ore, chestionarele și dezbaterile în comisiile școlii, în Consiliul de Administrație și în Consiliul Profesoral. Monitorizarea de tip managerial urmărește patru indicatori: eficacitatea — atingerea finalităților propuse; economicitatea — nivelul consumului de resurse; eficiența — relația dintre primele două; și efectivitatea — dacă ceea ce facem este chiar ceea ce trebuie să facem.

Concluziile evaluării sunt incluse în raportul anual privind starea și calitatea învățământului din unitate, împreună cu măsurile corective și de ameliorare. Revizuirea planului se face, de regulă, la începutul anului școlar, în lunile septembrie–octombrie, și ori de câte ori este nevoie.

Echipa de elaborare și revizuire

Planul a fost elaborat și revizuit de o echipă coordonată de prof. Maria Postea, directorul școlii, împreună cu prof. Daniela Niculescu, prof. Gabriela Paiu, prof. Dana Sandu și prof. Bogdan Rusu, membri, și cu Fanică Ganea, secretar.